Fenomene meteorologice extreme
Fenomene meteorologice extreme (furtuni, tornade, etc)
Vânturile bat din diferite părţi ale ţării, ca urmare a circulaţiei aerului, iernile sunt când mai reci, când mai calde, iar uneori verile sunt calde şi uscate, iar alteori răcoroase şi umede. În timpul iernii predomină circulaţia aerului rece dinspre E sau N-E ţării. Acest vânt este cunoscut sub numele de Crivăţ şi aduce iarna zăpadă şi ger. Toamna şi iarna bate Munteanu, care întoarce fumurile pe coşurile caselor. Vara din direcţia S-E, N-V bate Băltăreţu, care aduce ploi de scurtă duraţă şi slabe cantitativ. Dinspre V bate Austrul, care iarna este rece şi fără precipitaţii. Viteza medie a vântului este de 9,9 m/s. Se observă două maxime ale vitezei vântului, una la sfârşitul toamnei şi începutul iernii, iar alta primăvara provocată de plasarea în aceste perioade a frontului de aer polar.
Viscolul (transport de zăpada ia inălţime) se înregistrează atunci cand se produce transport de zăpada deasupra nivelului ochiului observatorului meteo.
Viscolul este factor de risc atunci când ninsorile abundente sunt însoţite de vânt cu viteza mai mare sau egaîa cu 16 m/s (viscol puternic), careproduce: ţroienirea zăpezii pe porţiunile deschise de teren, impiedieand desfăşurarea nomala a activităţilor economice.
Viscolul este posibil începând cu luna octombrie, dar in lunile decembrie, februarie se semnalează cele mai multe cazuri. Acest fenomen meteorologic- poate avea urmări deosebit de grave pentru viata economica provocând izolarea unor aşezări umane, distrugerea unor construcţii, a reţelelor electrice si îngreunarea: transporturilor rutiere sau feroviare.
Depunerile de gheata se produc pe sol sau pe diferite obiecte (polei, chiciura, zăpada îngheaţă, lapoviţă) si sunt fenomene meteorologice de risc atunci când prin prezenta lor pot periclita circulaţia rutiera (polei) sau prin dimensiunile lor pot avaria conductorii aerieni.
În judeţul Vâlcea, chiciura poate fi semnalata in 7 la 10 zile/an, in regiunile unde ceata este prezentă. Poleiul se produce anual, in medie in 4-5 zile, dar sunt ani in care acest fenomen este prezent ic 10-15 zile.